Un banc

Am auzit aseara la Sinteza Zilei un banc spus de Mircea Badea. Era vorba despre un copil putin mai prost care de prost ce era pastea caprele. Intr-una din zile ii apare zana care ii arata toate bunatatile pamantului si ii spune ca toate acele lucruri pot fi ale lui, apoi ea dispare si il lasa cu caprele lui. Dupa aceea el povesteste aceasta intamplare satenilor , acestia rad de el spunand cat de prost este. A doua zi, din nou apare zana aratandu-i din nou bunatatile pamantului si din nou spunandu-i ca toate acele lucruri minunate pot fi ale lui, el din nou refuza si iar spune celor din jur ce a vazut. Oamenii din sat si mai tare rad de el. Apoi urmeaza o alta zi si ii apare iarasi zana aratandu-i acele minuni pomenite mai sus, de data aceasta el trebuind sa ia o decizie sa ramana acolo si sa renunte la viata pe pamant. El refuza propunerea zanei intorcandu-se pe pamant. Intrebat de oameni daca a mai vazut ceva el spune ca nu a mai vazut nimic. Un banc care ne spune ca lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par la prima vedere si ca lucrurile pot fi uneori diferite de aparante si ca lucrurile trebuie vazute in profunzimea lor.